ceaus-radu-14

Despre acesti sfinti nu cunosteam decat data de pomenire, 4 iunie, si locul patimirii lor cetatea romana Noviodunum sau localitatea Isaccea de astazi. In 1971 in timpul unei ploi torentiale valurile de apa au spalat o straduta din satul Niculitel si a dezvelit o bolta din caramida foarte frumos lustruita si locuitorii au crezut ca au gasit o comoara. Au sapat noaptea si cand au luminat interiorul nu au vazut decat o multime de oase albe. Insa vestea aceasta s-a dus si atunci arheologii de la Constanta au intreprins sapaturile stiintifice prin toamna aceluiasi an. Intr-adevar, in interiorul unei fundatii unei basilici s-a descoperit o cripta care avea osemintele a patru sfinti.

Istoric

Primul lacas ridicat pe acest loc a fost o capela, probabil din lemn, cu hramul Sfantul Visarion, ctitorita de ceausul Radu pe la 1750-1755. Termenul de “ceaus” se referea la un grad militar inferior, care facea parte din randul dregatorilor domnesti stabiliti in preajma noii resedinte din Bucuresti, pe la anul 1625, dupa mutarea acesteia de la Targoviste, dupa cum afirma in revista “Glasul Bisericii” preotul Gheorghe Dragulin, preot la biserica Ceausu Radu intre 1963 si 1977.

Intr-un recensamant din anul 1752 este pomenita mahalaua lui Ceausu Radu, care in 1789 avea 608 case si facea parte din “plasa Targului de Afara”. In jurul capelei era un cimitir, desfiintat prin 1892, iar pe locul respectiv s-a creat un parc, care mai exista si astazi. Pe locul capelei s-a ridicat actuala biserica la 7 ianuarie 1757, dupa cum este scris in pomelnicul din absida altarului, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Ierarh Nicolae.

De-a lungul timpului, biserica a fost refacuta de catre Teoharie Athanasiu Lumanararul dupa incendiul din anul 1847 (pomelnic in proscomidiar); in 1880, prin stradania preotului Grigore Ionescu Mirodot si a epitropului Ioan Ionescu, s-a reconstruit pridvorul si s-a refacut pictura de catre Nicu Serafim, in 1886 se construieste turnul clopotnita; dupa cutremurul din 1977, prin grija preotului Popescu Grigore, este din nou reparata si repictata de Costin Ioanid. Iconostasul este sculptat in lemn de Costache Georgescu.

Moastele Sfintilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie si Filip de la Niculitel se afla in Biserica “Ceaus Radu” din Bucuresti, din anul 2007, cand Arhiepiscopia Tomisului a decis sa daruiasca Mitropoliei Munteniei o parte din sfintele moaste de la manastirea Cocos. Acestea sunt asezate in pronaosul bisericii, in patru racle diferite, sub un baldachin de lemn sculptat.

.

1249_sf4muc_w400